” Se auzea si se asculta vorbindu-si si raspunzandu-si singur. Sa cerce. Ce strica! Si se incorda… O data: si intra ca in fundul mortii. A doua oara si iesi ca dintr-un inec. A treia oara: se opri intr-un luminis de adanc. Si iata, se facuse gand. De ce nu stiuse asta mai inainte.? Trebuise sa vina ananghia sa-l invete? ”
de unde e citatul?
“Pescarul Amin” 🙂